Dracula Galleries în Turnul Fierarilor
sau cum trădează Primăria Sighișoara inițiativele culturale ale cetățenilor și istoricul orașului

Breasla Fierarilor a construit în 1631 Turnul Fierarilor, den Schmiedeturm. A fost o vreme în care fiecare breaslă a construit câte un turn de apărare în cetatea Sighișoarei. În societatea medievală săsească, breslele erau asociații de meșteșugari din aceeași branșă, create cu scopul de a apăra interesele comune, atât ale breslei respective, cât și ale orașului.

Putem vorbi de organizații cetățenesti cu un spirit civic bine dezvoltat.

După Revoluție, Turnul Fierarilor a fost un spațiu oarecum destinat inițiativelor culturale cetățenești. Mulți oameni de cultură din Sighișoara au înființat “Teatrul din turn”; ulterior, spațiul a fost restaurat cu fonduri publice și a găzduit expozițiile artiștilor locali, pentru o vreme fiind administrat de către Asociația Artiștilor Plastici din Sighișoara, ”Alma Mater Castrum Sex”. În loc să încerce să stimuleze aceste inițiative cetățenești, Primăria a dat o palmă oamenilor de cultură din oraș.

Primăria Sighișoara a sacrificat acest spațiu intereselor economice, în acest turn din Cetatea Sighișoara, începând cu ziua de astăzi, fiind promovat un personaj mito-istoric, și anume – Dracula – Vlad Țepeș.

Această destinație reprezintă o jignire adusă constructorilor turnului!

Vlad Țepeș s-a născut cu exact 200 de ani înaintea edificării Turnului Fierarilor.

Interesantă este percepția diferită a vieții lui Vlad Țepeș:

Vlad III este considerat erou popular de către români, în special pentru îndepărtarea invadatorilor turci. Se spune că ar fi tras în țeapă peste 100.000 de turci. El este văzut drept un erou, care a făcut ordine, combătând corupția și hoția cu măsuri drastice, cum arată acest fragment din Scrisoarea III a lui Eminescu:

„Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,

Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,

Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,

Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

Și în timpul comunismului s-a încercat o rebranduire a lui Vlad Țepeș, prin prezentarea etimologiei numelui “Dracula” ca provenind de la “drag” și nu de la ”drac” (diavol). Tot în timpul comunismului, în anii 70, s-a creat primul concept de turism pe motivul Dracula. Numai de atunci există Restaurantul “Casa Vlad Dracul” în cetatea Sighișoara și Castelul Dracula în Bran.

Însă percepția lui Vlad Țepeș în comunitatea săsească și în Vestul Europei este cu totul alta:

Aici Vlad Țepeș este descris drept un tiran oribil, sadic și diabolic. Această imagine a pătruns în spațiul german, deoarece în 1450 Gutenberg a inventat presa tipografică și multe legende au circulat în acea vreme.

Probabil că și Bram Stoker s-a inspirat din acele legende negative despre Vlad Țepeș și a creat mitul modern “Dracula” care a fost sursă de inspirație pentru multe filme horror.

Probabil și constructorii Turnului Fierarilor cunoșteau aceste legende diabolice despre Vlad Țepeș.

Primăria, prin concesionarea Turnului Fierarilor pentru un astfel de proiect, a demonstrat:

• Ignoranță istorică referitor la percepțiile diferite ale unui personaj istoric;
• Incompetență prin continuarea unui concept comunist de turism și prin lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă a turismului. A face promovare turistică cu imaginea Dracula se asemănă cu ideea ca Germania să-l promoveze pe Hitler;
• Distrugerea inițiativelor culturale cetățenești.